Consiliul UE a adoptat vineri pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro, informează comunicatul oficial. 

Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă după pandemie prin investiții în prioritățile ecologice și digitale.

„Politica de coeziune se află în centrul solidarității europene. Ea este aproape de cetățeni, iar beneficiile sale sunt resimțite la nivel local. Pachetul legislativ pentru următoarea perioadă de programare se va concentra pe provocările tranziției ecologice și digitale, sprijinind regiunile, întreprinderile și lucrătorii pe această cale”, a declarat Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare.

La începutul lunii martie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat pachetul legislativ privind politica de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, pentru proiecte regionale și locale în perioada 2021-2027 a Cadrului Financiar Multianual, prin intermediul fondurilor structurale.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Pachetul 2021-2027 urmează politica de coeziune stabilită a investițiilor multianuale, majoritatea resurselor fiind destinate țărilor și regiunilor mai puțin dezvoltate pentru a încuraja coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE.

Cu toate acestea, pachetul simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE, și anume consolidarea inovării și a digitalizării, tranziția către o economie cu emisii nete de dioxid de carbon zero, îmbunătățirea în continuare a conectivității cu rețelele strategice de transport și digitale și concentrarea asupra incluziunii sociale.

În total, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul “fără daune semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

Pachetul constă într-un act legislativ general care stabilește normele pentru opt fonduri gestionate în comun de statele membre și de Comisie – regulamentul privind dispozițiile comune – și în alte câteva regulamente care definesc obiectivele specifice și domeniul de aplicare al fiecărui fond.

Principalele fonduri ale politicii de coeziune sunt:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 200 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 42.5 miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 88 de miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a aprobat o investiție de 216 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea sistemului de transport al energiei termice din București.

Pozițiile adoptate de Consiliu în primă lectură cu privire la regulamente necesită în continuare votul oficial de confirmare din partea plenului Parlamentului European (așteptat până la sfârșitul lunii iunie) înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esențială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziția statelor membre lichidități din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experiențe, a fost adăugată o nouă dispoziție pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situații de urgență viitoare.

 

Sursa: caleaeuropeana.ro