Potrivit Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, din 1990 şi până în prezent, sectorul energetic românesc se află într-o continuă transformare: rând pe rând, au fost închise mai multe capacităţi de exploatare a resurselor energetice primare, precum şi de producere a energiei electrice şi termice. Motivele principale ale acestor închideri sunt legate de reducerea generală a activității economice, de gradul redus de rentabilitate sau de neadaptarea la noile norme de mediu.

Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate și creștere economică, ținând cont de țintele UE la 2030, respectiv Pactul Ecologic European la 2050. Dezvoltarea sectorului energetic trebuie privită ca parte a procesului de dezvoltare a României.

Creștere înseamnă: construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante; tranziția de la combustibili solizi (cărbune, lignit, etc.) spre gaz natural și surse regenerabile de energie; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, rețele inteligente de transport și distribuție de energie; încurajarea producerii de energie descentralizată; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export. Sistemul energetic național va fi astfel mai sigur și mai stabil. România are resursele necesare creșterii și modernizării sistemului energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să susțină transformarea industriei și a agriculturii, a economiei în ansamblul său, precum și îmbunătățirea calității vieții atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Un aspect important al dezvoltării sectorului energetic românesc va fi asigurarea unei tranziții energetice echitabile prin gestionarea efectelor sociale și economice ale tranziției, în special în regiunile mono-industriale și dependente de carbon. În acest sens, sprijinul Uniunii Europene în cadrul Mecanismului pentru o tranziție echitabilă și fondurilor structurale dedicate aferente noului cadru financiar multianual 2021 – 2027 va fi deosebit de important pentru România.

Investiții în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon

România își propune înlocuirea unei importante capacități energetice pe bază de surse cu emisii crescute, cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, pe gaze, energie nucleară și surse regenerabile de energie.

Proiectele de investiții prioritare, necesare pe întreg lanțul sistemului energetic, fie că sunt investiții în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie sau investiții în creșterea  capacităților energetice nucleare, investiții  în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid) sau realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine și investiţii în capacităţile de stocare, toate au un aport decisiv la atingerea obiectivelor fundamentale ale României în domeniul energiei și climei, punctând în mod deosebit, asigurarea securității energetice la un preț sustenabil pentru consumatorii interni și conformarea cu cerințele în domeniul schimbărilor climatice.

Pactul Ecologic European

La sfârșitul anului 2019, CE a prezentat o nouă propunere de abordare cu privire la provocările legate de climă și de mediu sub forma unei strategii de creștere, cu obiectivul de a transforma UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.

În perioada 2020 – 2021 CE își propune revizuirea acquis-ului comunitar în domeniu, cu scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului UE de a deveni primul continent neutru din punct de vedere al climei la orizontul anului 2050. Strategia orientează și fundamentează poziționarea României în raport cu aceste propuneri de reformă. Strategia prezintă, prin obiectivele operaționale și acțiunile prioritare, opțiunile strategice de intervenție a statului român în sectorul energetic.

Tranziția echitabilă

Un aspect important în cadrul Pactului Ecologic European îl reprezintă asigurarea unei tranziții energetice echitabile din punct de vedere social și economic. În acest sens, Comisia Europeană va introduce Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, inclusiv un Fond pentru o tranziție echitabilă, care se vor concentra asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție, deoarece acestea depind de combustibilii fosili sau de procese cu emisii semnificative de dioxid de carbon.

Decarbonarea producţiei de energie electrică

Energie regenerabilă şi eficienţă energetică, componenta 6 a Pilonului I Tranziţie verde din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), are în vedere, printre altele, decarbonarea producţiei de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH), potrivit textului PNRR.

România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus faţă de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităţilor bazate pe cărbune.

PNRR menţionează şi implementarea unor investiţii în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului şi în cogenerare de înaltă eficienţă, dar şi implementarea unor sisteme energetice inteligente.

Prin intermediul aceste componente se are în vedere şi reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici şi mijlocii şi/sau a întreprinderilor mari prin creşterea indicatorului de eficienţă energetică.

Teme de discuție

Conferința cu tema Efectele Pactului Ecologic European și ale Planului Național de Redresare și Reziliență asupra sectorului energetic din România își propune să prezinte ce capacități energetice vor trebui să fie închise, ce capacități vor fi modernizate și ce capacități noi de producție vor fi construite.

Totodată, vom vedea cum vor fi influențate sectoarele de transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a gazului natural de reglementările Pactului Ecologic European și ale Planului Național de Redresare și Reziliență.

De asemenea, vom afla dacă țara noastră poate deveni un pol eolian și fotovoltaic în regiunea noastră.

De unde vor veni fondurile necesare?

Este capabil sectorul energetic să facă față valului imens de investiții care se anunță? Există suficienți angajați care să construiască noile capacități?

Au companiile energetice de stat un Project Management eficient, astfel încât să se realizeze investițiile la timp?

Cu ce echipamente și tehnologii se vor construi viitoarele capacități de producție de energie electrică, de energie termică și de transport?

Cât timp vor avea gazele naturale un statut inferior, de combustibil de tranziție?

Vom reuși să producem hidrogen?

Când vor fi exploatate rezervele de gaze naturale din Marea Neagră?

Ce capacităție alternative de energie vom avea timp de doi ani, când Unitatea 1 de la Cernavodă va fi în proces de retehnologizare?

Când va fi demarată construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă?

La toate aceste întrebări vor răspunde oficiali, reglementatori și șefi ai companiilor din sistemul energetic.

Vorbitori

Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Dan Drăgan, Secretar de Stat, Ministerul Energiei, Responsabil cu PNRR și Fondul de Modernizare

Gabriela Dan, Președinte, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO)

Frank Hajdinjak, Vicepreședinte, Centrul Român al Energiei și Chief Strategy & Transformational Officer, Adrem Invest

Claudiu Crețu, Administrator Special, ELCEN – Sisteme durabile de încălzire urbană

Gheorghe Țucu, Managing Partner, ‎Valeg Creative Solutions – Sisteme de cogenerare de înaltă eficiență pentru consumatori medii și mici

Ovidiu Demetrescu, Partener, OCD Capital & Resource

Florin Răducu, Senior Account Executive, Public Sector & Utilities, SAS Romania & Republica Moldov

Moderator: Iulian Harpa, Managing Partner, HIM Public Affairs